40.000 de euro pentru românii care deschid mici afaceri. Cum vrea statul să facă patroni din şomeri, inactivi şi salariaţi, cu fonduri UE

40.000 de euro pentru românii care deschid mici afaceri. Cum vrea statul să facă patroni din şomeri, inactivi şi salariaţi, cu fonduri UE

Şomerii, inactivii, salariaţii şi alte peroane fizice din România care vor să îşi deschidă mici afaceri vor putea primi până la 40.000 Euro ajutor de minimis, din fonduri europene şi naţionale, în cadrul noii linii de finanţare România Start-up Plus. Ministerul Fondurilor Europene a publicat duminică seara, 31 august, ghidul final al solicitantului şi alte documente pentru derularea programului finanţat din fonduri europene. Schema urmează să pornească după ce se va publica în Monitorul Oficial ordinul ministrului Fondurilor Europene de aprobare a ghidului, ceea ce presupune o inatrziere de cel puţin două săptămâni în condiţiile în care iniţial MFE îşi propusese să demareze apelul de proiecte încă din 15 august 2016. Ghidul Ministerului Fondurilor Europene prevede şi o obligaţie controversată pentru viitorii antreprenori. Pentru a primi banii europeni, ei trebuie să facă un stadiu de practică la o firmă din acelaşi domeniu de business cu cel pe care vor şi ei să-l abordeze.

articol-035

Schema de finanţare România Start-up Plus (RSUP), cu un buget total de 105 milioane de euro din fonduri UE, face parte din Programul Operaţional Capital Uman (POCU) 2014-2020, Axa prioritară 3 – Locuri de muncă pentru toţi, Prioritatea de investiţii 8iii – Activităţi independente, antreprenoriat şi înfiinţare de întreprinderi, inclusiv a unor microintreprinderi şi a unor întreprinderi mici şi mijlocii inovatoare, Obiectivul specific 3.7. – Creşterea ocupării prin susţinerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană.

Pe scurt, din aceşti bani vor fi finanţate proiecte europene de până la 5 milioane de euro fiecare, derulate pe o perioadă de până la 3 ani.

Aceste proiecte vor fi derulate de instituţii de stat, universităţi, organizaţii non-guvernamentale şi alte entităţi din toată ţara, în afară de Bucureşti şi judeţul Ilfov, care NU se încadrează în finanţare.

Abia în cadrul acestor proiecte mari vor fi selectate peroane fizice care vor fi instruite în antreprenoriat, iar unele dintre ele vor primi până la 40.000 de euro, subvenţie sub formă de ajutor de minimis pentru derularea unor mici afaceri, în anumite condiţii.

Mecanismul prin care romanii cu iniţiativa antreprenorială vor primi banii este următorul:

În urma unei perioade de formare specifică, viitorii antreprenori, selectaţi printr-un proces competitiv şi transparent în cadrul fiecărui proiect, semnează un contract cu administratorul schemei de antreprenoriat şi primeşte o subvenţie în valoare de maximum 30.000 euro, reprezentând finanţarea planului său de afaceri.
Dacă în primul an de funcţionare a noii întreprinderi antreprenorul realizează venituri echivalente cu 30% din valoarea finanţării iniţiale, aceasta va mai putea primi o a doua transă de finanţare, de până la 10.000 euro.

MFE estimează că prin proiectele de antreprenoriat finanţate din “România Start-Up Plus”, vor fi create peste 2.000 de locuri de muncă, vor fi înfiinţate peste 1.500 de întreprinderi şi mai mult de 10.000 de persoane vor fi formate în domeniul educaţiei antreprenoriale.

Organizaţiile care vor derula proiectele mari (de până la 5 milioane euro) vor putea să le depună, prin intermediul sistemului informatic My SMIS 2014, începând cu data publicării în Monitorul Oficial a Ordinului de Ministru privind aprobarea Ghidului Solicitantului Condiţii Specifice – România Start Up Plus, aferent Programului Operaţional Capital Uman 2014-2020, Axa prioritară 3 – Locuri de muncă pentru toţi, Obiectivul specific 3.7. Creşterea ocupării prin susţinerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană.

Depunerea se va încheia în dată de 30 octombrie 2016, a menţionat ministerul.

Faţă de propunerea de ghid al solicitantului prezentată în 11 iulie de MFE, documentul final prevede anumite modificări, cum ar fi extinderea lstei de entităţi care vor administra banii şi transele de acordare a subvenţiei de până la 40.000 Euro.

Lungul drum al banilor de la UE către românii cu poftă de business
De la bun început, subliniem că beneficiarii finali – românii care vor să facă afaceri – NU vor putea lua direct banii europeni. Va trebui ca ei să se înscrie şi să fie selectaţi în cadrul unor proiecte europene mari care vor fi derulate şi administrate de entităţi cum sunt instituţiile de stat sau organizaţiile non-guvernamentale.

Să luăm, pe rând, paşii:

1. Bugetul. Potrivit proiectului Ghidului solicitantului scos în dezbatere publică, schema de finanţare România Start-up Plus va avea la dispoziţie fonduri totale de 105 milioane de euro pentru proiecte europene de stimulare a antreprenoriatului. Din aceşti bani, 60% vor ajunge efectiv la romanii cu aspiraţii de antreprenori, sub formă de subvenţii (de maximum 40.000 euro fiecare). Restul de 40% din buget va fi folosit de organizaţiile care derulează proiectele mari.

2. Până pe 30 octombrie 2016, ora 16.00, ONG-urile şi instituţiile care vor derula proiectele europene de stimulare a antreprenoriatului vor depune în aplicaţia electronică MySMIS 2014, cererile de finanţare şi propunerile de proiecte europene.

Aceste proiecte de stimulare a antreprenoriatului vor putea avea o valoare maximă de 5 milioane de euro.

În cadrul acestei cereri de propuneri de proiecte solicitanţii eligibili (adică organizaţiile care vor derula proiectele mari de până la 5 milioane de euro), care vor administra schema de antreprenoriat, sunt:

furnizori de FPC autorizaţi, publici şi privaţi;
organizaţii sindicale şi patronate;
membri ai Comitetelor Sectoriale şi Comitete Sectoriale cu personalitate juridică;
autorităţi ale administraţiei publice locale (unităţi administrativ-teritoriale);
asociaţii profesionale;
camere de comerţ şi industrie;
ONG-uri;
universităţi;
Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri şi instituţii/ agenţii/ organizaţii subordonate/ coordonate de acesta;
parteneriate între categoriile mai sus menţionate.

3. Sunt evaluate şi selectate proiectele depuse de organizaţii.

4. Organizaţiile trebuie să îşi deruleze proiectele mari (de până la 5 milioane de euro) de stimulare a antreprenoriatului în România. Abia aici se poate ajunge, în sfârşit, la beneficiarii finali sau grupurile-tinta, adică românii care vor să se apuce de afaceri.

5. Organizaţiile care le derulează ar trebui să îşi anunţe cât mai bine proiectele şi să atragă şi să selecteze romani care vor să facă afaceri.

6. Antreprenorii – aspiranţi sunt incluşi în tot felul de cursuri, sunt îndrumaţi să-şi deschidă firme, sunt învăţaţi să facă afaceri, să caute profitul etc.

7. Romanii selectaţi pentru a face afaceri cu bani europeni de până la 40.000 de euro vor primi, prin firmele înfiinţate de ei, aceste granturi în 2 transe:

a. O transă iniţială de maximum 75% din valoarea ajutorului de minimis, aşa cum a fost acesta aprobat pe baza planului de afaceri şi prevăzut în contractul de subvenţie încheiat.
b. O transă finală reprezentând diferenţa până la valoarea totală a ajutorului de minimis, după ce beneficiarul ajutorului de minimis face dovada că a realizat din activitatea curentă, în termenul de 12 luni aferent etapei a II-a, venituri reprezentând minimum 30% din valoarea transei iniţiale. În cazul în care acest termen nu este respectat, transă finală nu se mai acorda.

Cine va putea primi max. 40.000 Euro pentru afaceri
Obiectivul prezenţei scheme îl constituie acordarea de sprijin financiar persoanelor fizice pentru înfiinţarea şi dezvoltarea de afaceri, inclusiv prin furnizarea unor servicii specializate de consiliere în managementul afacerilor, formare antreprenorială, atât în faza de înfiinţare a afacerii, cât şi post înfiinţare.

“Fiecare membru al grupului ţinta va putea participa la cursurile de formare antreprenorială şi va putea primi ajutor de minimis pentru înfiinţarea unei întreprinderi şi pentru implementarea unui plan de afaceri numai o singură dată în cadrul acestui apel de proiecte, indiferent de numărul de asociaţi din cadrul întreprinderii nou înfiinţate” – prevede Ghidul soclictantului.

Membrii grupului-tinta sunt persoane fizice care intenţionează să înfiinţeze o afacere (de exemplu, şomeri/ inactivi/ persoane care au un loc de muncă şi înfiinţează o afacere în scopul creării de noi locuri de muncă).

Atenţie, în cadrul prezentei cereri de propuneri de proiecte nu sunt eligibili ca grup tinta tinerii NEETs (care nu sunt încadraţi nici într-o formă de învăţământ, nici în muncă) şomeri cu vârsta între 16 – 24 ani. Separat, aceştia pot beneficia de măsuri pentru înfiinţarea de afaceri, inclusiv sprijin sub formă de consiliere, formare, mentorat în cadrul măsurilor sprijinite din Axa prioritară 1, respectiv Axa prioritară 2.

Pentru a primi banii, firmele înfiinţate de beneficiarii finali trebuie să îndeplinească mai multe condiţii.

a) sunt legal constituite în România şi îşi desfăşoară activitatea în România;
b) reprezentantul legal al întreprinderii nu a fost supus în ultimii 3 ani unei condamnări pronunţate printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, din motive profesionale sau etic-profesionale;
c) reprezentantul legal al întreprinderii nu a fost condamnat printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă pentru fraudă, corupţie, implicare în organizaţii criminale sau în alte activităţi ilegale, în detrimentul intereselor financiare ale Comunităţii Europene;
d) reprezentantul legal al întreprinderii nu furnizează informaţii false;
e) este direct responsabilă de pregătirea şi implementarea planului de afaceri şi nu acţionează ca intermediar pentru proiectul propus a fi finanţat;
f) nu a fost subiectul unei decizii/ ordin de recuperare a unui ajutor de stat/ de minimis a Comisiei Europene/ al unui alt furnizor de ajutor, sau, în cazul în care a făcut obiectul unei astfel de decizii, aceasta a fost deja executată şi creanţa a fost integral recuperată, inclusiv dobânda de recuperare aferenta.

Ce trebuie să facă antreprenorii cu banii. O condiţie controversată
Banii europeni de până la 40.000 de euro vor putea fi folosiţi pentru investiţii în afacere. Pentru a primi suma întreagă aprobată, firmele romanilor “convertiţi” la antreprenoriat trebuie să îndeplinească tot felul de obiective.

Printre altele, vor fi create minimum 2 locuri de muncă în cadrul fiecărei firme înfiinţate prin intermediul acestui apel de de proiecte. Persoanele angajate în cadrul întreprinderilor nou înfiinţate vor avea, în mod obligatoriu, domiciliul sau reşedinţa în regiunea de dezvoltare în care se implementează proiectul, în mediul urban sau rural.

O persoană care fac parte din grupul-tinta nu va putea participa la cursurile de educaţie antreprenorială şi nu va putea primi subvenţie de ajutor de minimis pentru înfiinţarea unui ÎMM şi pentru implementarea unui plan de afaceri mai mult de o dată în cadrul acestui apel de proiecte, atât în calitate de asociat unic sau în cadrul unui ÎMM înfiinţat de mai mulţi asociaţi.

Antreprenorii care vor beneficia de ajutorul european trebuie să aibă reşedinţă sau domiciliul în mediul rural sau în cel urban, într-una dintre cele 7 regiuni mai puţin dezvoltate ale României, respectiv Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia, Centru, Sud-Est sau Sud Muntenia.

Bucureştiul şi judeţul Ilfov sunt excluse de la această finanţare.

De asememena, viitorii patroni trebuie să aibă reşedinţă sau domiciliul în regiunea în care se implementează proiectul.

În calitatea lor de administratori ai schemelor de antreprenoriat, nici solicitanţii, nici partenerii acestora din proiect nu pot încheia contracte de prestări servicii, furnizare de bunuri sau execuţie de lucrări cu beneficiarii ajutorului de minimis în cadrul aceluiaşi proiect.

Persoanele fizice care înfiinţează afaceri nu trebuie să aibă calitatea de asociaţi majoritari în structura altor întreprinderi, la data semnării contractului de subvenţie.

În schimb, firmele nou înfiinţate vor trebui să aibă sediul social şi, după caz, punctul/ punctele de lucru în mediul urban, în regiunea de dezvoltare în care se implementează proiectul.

Ghidul solicitatului elaborat de MFE conţine şi o prevedere controversată. Pentru a putea lua cei până la 40.000 Euro pentru dezvoltarea unei mici afaceri, aceştia trebuie să facă în prealabil un stagiu de practică într-o firmă din acelaşi domeniu de activitate cu cel pe care vor să-l abordeze şi ei. Practic, oamenii trebuie să găsească o firmă care să-i ajute să îi devină concurenţi în viitorul apropiat.

De ce ar ar ajuta un om de afaceri care deja are experienţă în piaţa un viitor concurent? Linia de finanţare prevede aici remuneraţii pentru îndrumătorul în practică.

mai multe detalii: http://www.startupcafe.ro/stiri-finantari-21260452-romania-startup-plus-2016-fonduri-europene-firme-fonduri-europene-antreprenori-40-000-euro-pentru-romani-care-deschid-mici-afaceri-cum-vrea-statul-faca-patroni-din-someri-inactivi-salariati-fonduri-de.htm